Romana


PRIMARIA COMUNEI HOGHILAG




PREZENTARE LOCALA

    Comuna Hoghilag, se afla in extremitatea nord-estica a judetului Sibiu, iar localitatile ei Prod si Valchid sint situate pe vaile care strabat teritoriul comunei, de o parte si de alta a drumului judetean DJ 142E (Dirlos/DJ 142A - Alma - Dumbraveni - Hoghilag - DN14) si a drumurilor comunale DC 24 (Copsa Mare - Valchid - DN14 - DJ 142E - Hoghilag) si DC 24A (Hoghilag - Prod). Comuna este situata la 79 km de municipiul Sibiu si 2 km de orasul Dumbraveni.
    Asezarea geografica a localitatii Hoghilag este pe raul Tarnava Mare in apropierea D.N. 14 Medias - Sighisoara. La   2 km de vatra satului Hoghilag trece magistrala feroviara Bucuresti - Brasov - Cluj-Napoca - Oradea/Episcopia Bihor (magistrala 300). Altitudinea medie a dealurilor prezente pe teritoriul comunei este de 300-350 m. Suprafata teritoriului comunei  este de 5.213 ha.
    Localitatile cu care se invecineaza comuna Hoghilag sunt:
  • La nord - comuna Viisoara
  • La est - comuna Laslea
  • La sud - sat Copsa Mare
  • La vest - orasul Dumbraveni

                  
    Coordonatele geografice ale comunei Hoghilag
  • conform Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" al municipiului Bucuresti, Coordonatele geografice ale comunei Hoghilag sunt: Longitudine: 24 grade 22 minute E; Latitudine:46 grade 09 minute N
  • Coordonatele sediului administrativ Primariei
  • masurate cu GPS - ul sunt la intersectia  paralelei 46 grade 10 minute 7 secunde latitudine nordica, cu meridianul 24 grade 21 minute 8 secunde longitudine estica.
  • coordonate carteziene locale: plan local stereo X = 518 343,43; Y = 449 672, 93; Z = 295,5;
    Relieful
    Relieful comunei este deluros, cu pante domoale si cultivabile, care cuprind intre ele sesuri inguste de-a lungul unor vai mici. Dealurile nu sint izolate, ci se leaga, formand un sir de dealuri cu creste aproximativ de aceiasi altitudine. Altitudinea medie a dealurilor prezente pe teritoriul comunei este de 500-550 m. Vatra satului Hoghilag se afla asezata intre 320-330 m, iar cele ale satelor Prod si Valchid se afla asezate intre 360-380 m, respectiv 370-390m. Cotele in zona de ses (de-a lungul unor vai) sint de cca 360-375 m.
 


    Caracteristici climatice
    Teritoriul judetului Sibiu apartine climei temperat-continental-moderate de nuanta central-europeana, diferentiata foarte mult in functie de trasaturile locale ale reliefului. Tipul de clima corespunzator Podisului Tirnavelor este cel continental cu influenta oceanica, caracterizat prin ierni moderate si veri racoroase.

    Temperatura
    Temperaturile extreme care se inregistreaza in zona sunt obisnuite regiunilor deluroase din Romania (-17…-24 grade C, iarna) si (28…32 grade C, vara). Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 23 octombrie, iar ultimul in jurul datei de 4 mai. Ingheturile timpurii de toamna si cele tarzii de primavara, apar cu un decalaj de 1-2 saptamani fata de datele medii. Durata medie a intervalului fara inghet este de aproximativ 144 de zile. Zilele cu temperaturi medii pozitive sunt numeroase, 300 - 310 zile si numai 30 - 45 zile pe an au valori sub 0 grade C (zile de iarna). Ciclicitatea acestora corespunde cu cea a perioadelor de ger. In fiecare din zilele geroase se constata valori cu 2 - 5 grade C mai coborate in albia raului Tarnava Mare, fata de cele de pe inaltimi. De asemenea, in spatiul de lunca, ceata uscata este mai consistenta si gerurile mai persistente. Din analiza valorilor medii multianuale rezulta ca luna cea mai calda din an este iulie cu temperatura medie de 21.6 grade C. Luna cea mai rece din an este ianuarie cu temperaturi medii de -3.2 grade  C.

    Vantul
    In regimul vanturilor, pe teritoriul comunei dominante sunt cele din directiile sud-vest si nord-est (18% si 14.5%), urmate de cele nord si sud (9.5% si 9.0%). Directiilor sud-vest si sud la revin si cele mai mari viteze medii anuale (9.0m/sec, respectiv 6.0 m/sec), urmate de directiile nord si nord-est (4.5 m/sec).

    Precipitatiile
    Precipitatiile medii anuale variaza, de asemenea, in functie de relief, in depresiuni si podisuri cantitatea medie anuala fiind de 900 - 1.300 mm si uneori chiar mai mult. Cantitatea medie de precipitatii a fost in anul 1998 de 919.0 mm/an, mai ridicata decat in anii precedenti, cu o valoare corespunzatoare lunii iunie de 222.9 mm, din care 180 mm in intervalul  17 - 22 iunie. Distributia spatiala si cantitativa a precipitatiilor respecta cele doua perioade pluviometrice: mai - iunie si respectiv octombrie - noiembrie, cand cad majoritatea ploilor mai consistente. Abaterile de la aceasta distributie sunt intamplatoare. Precipitatiile sub forma de zapada, cu o frecventa de aproximativ 30-40 de zile pe an, au pondere mai mare in prima parte a iernii. Rezistenta stratului alb, in medie de 48 zile/an, variaza in functie de relieful local: o durata mai mare are pe inaltimile din jur si in zona forestiera si una foarte scazuta in perimetrul urban si in culoar.
Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 73%.

    Reteaua hidrografica
    Reteaua hidrografica este tributara bazinului hidrografic al Muresului. Ea este formata din riul Tirnava Mare (partial) si afluentii sai paraurile Prod si Valchid, fiecare colectand cursuri de apa din vai mai mici. Raul Tarnava Mare are sensul de curgere de la est la vest, reprezentand partial limita estica a teritoriului administrativ a comunei Hoghilag; paraurile Prod si Valchid, afluentii Tarnavei Mari traverseaza intravilanul localitatii Prod de la nord la sud-sud-est, respectiv intravilanul localitatii Valchid de la sud la nord-nord-est; sensul lor de curgere este de la nord-est la sud-sud-est pentru Prod si de la sud-vest la nord-nord-vest pentru Valchid, ele varsandu-se in Tarnava Mare in aval de localitatea Prod respectiv in aval de localitatea Hoghilag.

    Privitor la apele de suprafata se remarca urmatoarele:
  • existenta consistenta a panzelor freatice de circulatie libera, la mica adancime (5 m), specifica litologiei luncilor;
  • nivelul hidrostatic superior este sub permanenta comanda a nivelului apelor din Tarnava Mare (prin infiltratie si capilaritate); acesta oscileaza in raport cu debitele medii si extreme, scurse in albie;
  • calitatile fizice si chimice ale panzelor freatice din subasamentul litologic al zonei nu confera potabilitatea. Ele nu corespund nici sub aspect microbiologic. In aceste conditii, proprietatile organoleptice nu le fac potabile
  • Apele subterane
    • ape freatice: Exista conditii relativ uniforme de acumulare a apelor freatice, cea mai larga raspandire avand-o straturile acvifere din depozitele deluviale. Mineralizarea apelor subterane este redusa, iar tipul caracteristic este cel carbonatat. Etajarea reliefului determina adancimea la care se gasesc (1-3 m in lunci si 5-20 m in zonele inalte)
    • ape de adancime: In zona Hoghilag sunt cantonate ape de zacamant puternic mineralizate (50 - 100 g/l), in special clorosodice, sulfatate, bromurate si iodurate.
    Raul Tarnava Mare
    Zona de izvorare sud-estul Muntilor Ghiurghiu
  • Afluent al Muresului, aval de Mihalt
  • Cota la izvor 1441 m.d.M.
  • Punct de varsare Blaj, unde se uneste cu Tarnava Mica
  • Bazin de receptie 3653 kmp.
  • Lungimea cursului de apa 221 km (pana la confluenta cu Tarnava Mica)
  • Judete traversate: Harghita, Mures, Sibiu, Alba
  • Afluenti mai importanti:
    • Afluenti de stanga: Ivo, Bradesti, Hodos, Scroafa, Laslea, Valchid, Biertan, Atel, Buzd, Mosna, Ighis, Visa, Sorostin, Tapu, Cenade.
    • Afluenti de dreapta: Busiac, Feernic, Goagiu, Rogaz, Paraul Morii, Smig, Curciu, Paucea, Cheslar, Valea Lunga.
  • Principalele localitati traversate: Odorheiul Secuiesc, Cristurul Secuiesc, Sighisoara, Dumbraveni, Copsa Mica, Blaj.
  • Panta medie a bazinului - 6m / km
  • Coeficientul de impadurire bazinal 31.6%
  • Lungimea cursului in judetul Sibiu 75km
  • Lungimea cursului de apa pe teritoriul Hoghilag -7.500 km.
  • Lungimea cursului pana la Hoghilag 140 km
  • Bazinul de receptie pana la Hoghilag 2642 kmp
  • Lungimea digurilor pe teritoriul Hoghilag -12.146km.
  • Debitul mediu multianul este de 11.0 mc/s la intrarea in judet
  • Debitul mediu multianul este 14.5 mc/s la iesire din judet.
  • Debitul multianual la Hoghilag 13.5 mc/s
  • Debitul minim 0.8 mc/s in 22.01.1964
  • Altitudinea medie 604 m
  • Scurgerea maxima este declansata in general de ploi in intervalul mai - noiembrie, de topirea zapezilor (primavara) sau de suprapunerea celor doua fenomene (1970)
  • Cauzele viiturilor: precipitatii lichide deosebit de intense, pe suprafete mari, umiditatea ridicata a solului (grad de saturare ridicat), aerul cald ce produce topirea zapezilor, gradul ridicat de umplere a retelei hidrografice. Viiturile pot fi produse de unul, mai multi sau de toti acesti factori cumulati.
  • Maxime istorice:
    • Intre 1426 si 1932 au avut loc 26 de inundatii (Metes Liviu, "Date monografice si economico-sociale despre ORASUL DUMBRAVENI", pagina 17 - document dactilografiat aflat in arhiva Primariei DUMBRAVENI)
    • 1932 - cota de 5.37 cm - nu s-a putut calcula debitul
    • 14.05.1970 -cota 747 cm, debitul 708 mc3/s - inundatii catastrofale
    • 03.07. 1975 - cota 753 cm debitul 920mc/s- inundatii catastrofale
    • 19.06.1998 ora 19.40  - cota la mira 608 cm cu un debit de 606 mc/s - inundatie mare
    • 20.04.1999 - cota la mira 557 cm cu un debit de 500 mc/s
    Afluentii raului Tarnava Mare in zona Hoghilag

    Paraul Prod;
  • Lungime totala 5 km
  • Altitudinea in amonte si in aval 430m respectiv 320m
  • Panta medie 22%
  • Coeficient de sinuozitate 1.25
  • Suprafata bazinului 12 kmp
  • Suprafata fondului forestier 450 ha
    Paraul Valchid
  • Lungime totala 19 km
  • Altitudinea in amonte si in aval 590m respectiv 316m
  • Panta medie 14%0
  • Coeficient de sinuozitate 1.15
  • Suprafata bazinului 50 kmp
  • Suprafata fondului forestier 1922 ha
    Reteaua stradala
    Comuna Hoghilag se caracterizeaza printr-o retea stradala dezvoltata longitudinal, axa principala a localitatilor fiind reprezentata de drumul judetean DJ 142 E si drumurile comunale DC 24 si DC 24A primul pentru localitatea Hoghilag si celelalte doua pentru localitatile Prod si Valchid.
    Starea retelei stradale este caracterizata de preponderenta arterelor cu imbracaminte din impietruiri si de pamant. Din 22 km drumuri publicve doar 6 km sunt asfaltati restul fiind pietruiti.

    Poduri, podete
    1699 este anul in care se mentioneaza construirea unui pod peste raul Tarnava Mare. Probabil ca au inaintea acestuia a fost si altul sau si altele nementionate de cronici. Podul se pare ca rezistat 122 de ani cand structura veche a fost intarita cu grinzi metalice. (Raica Ioan - DUMBRAVENI - Terra Medies - sinteza monografica - Editura Universitatii "Lucian Blaga" Sibiu/2004 - pagina 199.
    De asemenea pe teritoriul com. Hoghilag mai sunt un numar de 15 de podete.

    Reteaua feroviara
    Comuna Hoghilag are acces indirect la reteaua feroviara, localitatile ei fiind deservite, pe calea ferata Bucuresti - Brasov - Cluj - Napoca - Oradea/Episcopia Bihor (magistrala 300), prin statia Dumbraveni situata la 20 km fata de statia Sighisoara si 18 km fata de statia Medias.

    Retelele electrice
    Comuna Hoghilag este alimentata cu energie electrica prin intermediul retelei de distributie de 20kV care este racordata la statia de transformare Dumbraveni (110/20k v-2x10 MVA). Reteaua locala de distributie de joasa tensiune  0.4kV este de tip aerian.In comuna Hoghilag sunt 4 posturi de transformare de tip aerian de 100 kVA-2 la Hoghilag, 1 la Prod si 1 la Valchid. Teritoriul comunei este strabatut de o linie electrica aeriana de inalta tensiune LEA 110kV.

    Conducte magistrale de gaz
    In Romania, primul zacamant de gaze naturale a fost descoperit in anul 1908 la Sarmasel, judetul Mures, cu ocazia unor cercetari geologice privind sarurile de potasiu. A urmat o perioada propice dezvoltarii distributiei de gaze, in anul 1941 fiind consemnata construirea primei conducte de gaze naturale de la Manesti catre Bucuresti, urmata de conducta magistrala prin care se aduc, un an mai tarziu, gaze naturale din Transilvania in capitala.
    Bazele societatii de distributie a gazelor naturale au fost puse in anul 1975. In baza unei Hotarari de Guvern emisa in anul 2000, Societatea Nationala de Gaze Naturale Romgaz se reorganizeaza in functie de activitatile pe care le presteaza, rezultand astfel DistriGaz Nord, companie care, in iunie 2005, devine parte a concernului german E.ON, prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de catre E.ON Ruhrgas. Incepand cu luna aprilie 2006, compania se repozitioneaza pe piata specifica, adoptand un nou nume care-i demonstreaza apartenenta la Grupul E.ON, si anume E.ON Gaz Romania.
    In prezent in satul Hoghilag sint racordati la sistemul national de distributie a gazelor naturale un numar de 25 gospodarii.

    Retele de apa si canalizare
    Localitatile comunei Hoghilag nu dispun de instalatii centralizxate pentru canalizarea apelor menajere .

    Dezvoltarea retelei de apa
    Dintre cele 3 sate componente ale comunei Hoghilag, numai localitatea Hoghilag este echipata cu instalatii centralizate de alimentarte cu apa 110 gospodarii. Alimentarea cu apa potabila a localitatilor componente Prod si Valchid se asigura din panza freatica de medie adancime (5-20 m) prin intermediul unor puturi forate individuale (520 la nivelul comunei din care 210 la Hoghilag, 98 la Prod si 212 la Valchid) si publice (stradale - 8 la nivelul comunei din care 3 in Hoghilag, 3 la Prod si 2 la Valchid).

    Reteaua de telefonie
    Companiile de telefonie mobila ce opereaza in Romania au clienti cetateni ai com. Hoghilag. Doar o mica parte sunt abonati ai Romtelecom - 70 abonati la Hoghilag, 2 Prod, 12 Valchid.

    Dezvoltare economica
    Zonele industriale
    Activitatea industriala este slab reprezentata, potentialul economic al comunei fiind redus.


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC